Pe site-ul Ministerului de finante a fost publicat in 26.09.2013 un Proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern.
Conform notei de fundamentare, in România, auditul intern în sectorul public a fost reglementat prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, care stabileşte cadrul organizatoric şi funcţional al auditului intern pentru entităţile din sectorul public.
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern a fost modificată şi completată prin Legea nr. 191/2011. Principalele dispoziţii cuprinse în acest act normativ se referă la:
• îmbunătăţirea cadrului normativ privind exercitarea auditului public intern;
• implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea activităţii de audit intern în entităţile publice locale de dimensiune redusă;
• înfiinţarea comitetelor de audit intern în entităţile publice centrale, care derulează anual bugete mai mari de 2 mld. lei;
• realizarea sistemului de atestare naţională a auditorilor interni din sectorul public.
Cadrul metodologic de exercitare a auditului public intern a fost reglementat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, act normativ care a fost modificat şi completat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 423/2004 pentru modificarea şi completarea normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern.
Modificari preconizate prin noul act normativ:
1. Partea I. Aplicarea Normelor generale privind exercitarea auditului public intern în România
Capitolul 1 – Organizarea auditului public intern în România – completările, modificările sau actualizările fac referire la următoarele:
• Comitetul pentru Audit Public Intern – s-a îndreptat eroarea din vechile norme cu privire la numărul specialiştilor din afara Ministerului Finanţelor Publice;
• Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern – s-a introdus atribuţia referitoare la realizarea auditului public intern la entităţile publice centrale care derulează anual un buget mai mic de 5 mil. lei, stabilită prin Legea 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern;
• Comitetele de Audit Intern, introduse în norme în baza dispoziţiilor din Legea nr. 672/2002 privind auditul intern, republicată, cu modificările ulterioare;
• compartimentele de audit public intern – s-au preluat dispoziţiile prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 423/2004 care au modificat şi completat Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, referitoare la dimensionarea compartimentului de audit public intern;
• organizarea auditului public intern la nivelul entităţilor publice – au fost precizate entităţile publice care nu au obligaţia constituirii de compartimente de audit public intern şi s-a introdus un paragraf referitor la modalitatea în care UCAAPI poate planifica şi realiza misiunii de audit intern la entităţile publice care derulează anual bugete mai mici de 5 mil. lei.
• atribuţiile compartimentului de audit public intern – textele au fost revizuite astfel:
-referitor la elaborarea normelor metodologice specifice entităţii – s-a precizat cine şi cum avizează normele elaborate de compartimentele de audit public intern, termenele de elaborare şi avizare, modalitatea de soluţionare a clarificărilor, precum şi entităţile publice care nu au obligaţia elaborării de norme metodologice specifice. La elaborarea textelor s-a avut în vedere prevederile existente la pct. 6.1.3 referitoare la reglementarea activităţii compartimentului de audit public intern din vechile norme generale privind exercitarea activităţii de audit public intern.
-referitor la elaborarea proiectului planului de audit intern – s-a introdus şi necesitatea elaborării planurilor multianuale de audit intern, în conformitate cu dispoziţiile din Legea 191/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern;
-referitor la efectuarea de activităţi de audit public intern – textele existente au fost revizuite în vederea eliminării cadrului restrâns prevăzut de vechile norme de realizare a misiunilor de audit public intern. De asemenea, s-a precizat ca tematicile dispuse de UCAAPI să se cuprindă în planurile de audit intern şi realizate în conformitate cu procedura stabilită de UCAAPI;
-referitor la elaborarea Raportului anual al activităţii de audit public intern – s-au revizuit textele, precum şi termenele privind raportarea;
-referitor la raportarea iregularităţilor – au fost revizuite textele şi s-a definit termenul de iregularitate;
-introducerea atribuţiei referitoare verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, în conformitate cu noile dispoziţii ale Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare. De asemenea, s-au precizat compartimentele de audit intern care realizează această atribuţie şi modalitatea în care se poate realiza;
• numirea/destituirea şefului compartimentului de audit public intern – acest subcapitol cuprinde dispoziţiile prevăzute în vechile Norme generale privind exercitarea activităţii de audit public intern şi dispoziţiile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 769/2003 pentru aprobarea procedurii de avizare a numirii/destituirii şefilor compartimentelor de audit public intern din entităţile publice. Textele au fost revizuite şi actualizate prin prezentele norme, urmărindu-se integrarea tuturor precizărilor din cadrul celor două acte normative menţionate anterior;
Capitolul 2 – Normele aplicabile compartimentului de audit public intern şi auditorilor interni
– completările, modificările sau actualizările fac referire la următoarele:
• Codul privind conduita etică a auditorului intern – a fost precizat ca paragraf distinct, avându-se în vedere importanţa acestuia în practica auditorilor interni. Textele au fost revizuite şi actualizate;
• Normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit intern – s-a definit în cadrul unui paragraf nou obligativitatea şi cerinţele privind elaborarea normelor metodologice specifice compartimentelor de audit public intern,
• Independenţa organizatorică – s-a introdus un alineat nou referitor la participarea şefului compartimentului de audit public intern la reuniunile conducerii entităţii sau în comisii sau comitete cu atribuţii în domeniul managementului riscului, controlului şi guvernanţei.
• Competenţa şi conştiinţa profesională – unele din textele existente au fost revizuite;
• Pregătirea profesională continuă – s-a introdus un alineat referitor la modul în care se poate realiza îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi valorilor în cadrul formării profesionale, în conformitate cu noile dispoziţii ale Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare;
• Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern – au fost introduse dispoziţii care fac referire la structura programului, la obiectivele programului, la monitorizarea şi realizarea activităţilor cuprinse în aceste programe, precum şi un model de Program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern. Aceste dispoziţii au fost necesare având în vedere lipsa de experienţă a auditorilor interni cu privire la elaborarea unor astfel de programe, precum şi necesitatea existenţei unor astfel de programe elaborate la nivelul compartimentelor de audit public intern.
• Evaluarea programului de calitate a fost modificat cu Evaluarea calităţii activităţii de audit public intern, inclusiv textele au fost modificate şi completate, astfel:
a. definirea conceptului de evaluare a calităţii a activităţii de audit public intern
b. definirea conceptului de evaluarea conformităţii
c. definirea conceptului de evaluarea performanţei
d. stabilirea elementelor ce trebuie avute în vedere la evaluarea calităţii activităţii de audit public intern .
• Evaluarea internă a activităţii de audit intern – textul existent a fost revizuit şi actualizat şi au fost precizate modalităţile prin care se poate realiza evaluarea internă, respectiv prin verificări periodice şi prin monitorizări continue. Prin aceasta s-au delimitat activităţile pe care le realizează şeful compartimentului de audit public intern cu privire la evaluarea calităţii misiunii de audit intern, de activităţile pe care le realizează zilnic cu privire la evaluarea activităţii de audit intern.
• Evaluarea externă a activităţii de audit intern – textul existent a fost actualizat şi completat. Astfel, s-a precizat ce presupune evaluarea externă, cine o realizează, termenele, criteriile de evaluare, cum sunt concretizate rezultatele şi cine sunt beneficiarii evaluării. Formularea unor noi dispoziţii cu privire la evaluarea externă au fost necesare deoarece compartimentele de audit intern organizate la entităţile publice de nivel superior realizau misiuni de evaluare a activităţii de audit public intern desfăşurată la nivelul entităţilor aflate în subordonare/în coordonare/sub autoritate, fără ca această activitate să fie definită şi reglementată în mod clar.
• Planificarea activităţii de audit public intern – s-a introdus în norme realizarea planificării multianuale şi ce presupune aceasta, modalitatea de elaborare a planurilor multianuale şi anuale de audit public intern, elementele componente ale planului multianual. De asemenea, textele existente au fost revizuite şi actualizate.
• Obiectivele aferente activităţi de audit public intern – textele existente au fost revizuite şi actualizate şi încadrate pe trei obiective: evaluarea managementului riscului, evaluarea sistemelor de control intern şi evaluarea procesului de guvernanţă. Această revizuire a fost necesară deoarece obiectivele auditului intern prezentate nu erau în acord cu definiţia auditului public intern, procesele de guvernanţă nu erau descrise, precum şi din necesitatea de a armoniza conţinutul textelor cu Standardele internaţionale în domeniul auditului intern;
• Planificarea şi realizarea misiunii de audit public intern – a fost introdusă în proiectul de norme avându-se în vedere că acestea constituie etape esenţiale în derularea misiunilor de audit intern şi sunt, de asemenea, prevăzute în mod distinct de Standardele internaţionale de audit intern;
• Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern – au fost introduse dispoziţii mai clare cu privire la elementele ce trebuie conţinute de rapoartele de audit intern, respectiv definirea temei şi a sferei misiunii de audit intern, modul de prezentare a constatărilor, recomandărilor şi concluziilor în cadrul rapoartelor de audit intern. De asemenea, este precizată modalitatea de semnare, avizare şi aprobare a rapoartelor de audit, precum şi beneficiarii acestor rapoarte.
• Aplicarea sancţiunilor – se reglementează faptul că, reprezentanţi împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor Publice în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, sunt nominalizaţi prin ordin de către ministrul finanţelor publice.
2. Partea II. Metodologia de desfăşurare a misiunilor de audit public intern
Această parte a fost structurată, astfel:
• misiunile de asigurare
• misiunile de consiliere
• misiunile de evaluare.
Capitolul 3 – Misiunile de asigurare – în cadrul proiectului de norme s-a prezentat schema generală de derulare a misiunilor de asigurare.
Referitor la conţinutul activităţilor realizate în cadrul fiecărei etape de derulare a misiunii de audit public intern, respectiv acţiunile realizate de auditorii interni, supervizor, şeful compartimentului de audit public intern sau entitatea/structura auditată s-a procedat la comasarea
Părţii a II – a Normele metodologice privind misiunea de audit public intern şi Parţii a III – a Ghid procedural, din cadrul Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 38/2003.
Menţionăm că s-a procedat la această comasare deoarece informaţiile conţinute în cadrul celor două părţi se completau reciproc şi existau şi multe zone de redundanţă.
În acest context textele au fost revizuite şi actualizate în mod corespunzător. La elaborarea noilor texte s-a avut în vedere şi cerinţele Standardelor internaţionale în domeniul auditului intern şi practica auditorilor interni, aceasta a impus ca unele activităţi formalizate prin documente distincte să fie comasate şi să fie introduse unele activităţi care se realizează în practică în noul act normativ. Acesta a fost necesar pentru a crea o practică unitară în domeniu.
Capitolul 4 – Misiunile de consiliere – aceste reglementări sunt nou introduse în proiectul de norme. Referitor la misiunile de consiliere în proiectul de norme se face o prezentare a conceptului de consiliere, a activităţilor de consiliere desfăşurate de auditorii interni, formele misiunilor de consiliere, organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere şi se prezintă schema de derulare a misiunilor de consiliere.
De asemenea, se precizează că activităţile şi documentele elaborate în realizarea misiunii de audit intern, menţionate în schema de derulare, sunt comune cu cele prezentate la misiunea de audit de regularitate, fără a se mai face o prezentare a lor.
Capitolul 5 – Misiunile de evaluare a activităţii de audit public intern – aceste reglementări sunt nou introduse în proiectul de norme. Referitor la misiunile de evaluare a activităţii de audit public intern în proiectul de norme se face o prezentare a conceptului de evaluare, structurile implicate în evaluarea activităţi de audit public intern, metodologia de evaluare a activităţii de audit intern, sfera evaluărilor activităţii de audit intern şi se prezintă schema de derulare a misiunilor de audit de sistem.
De asemenea, se precizează că activităţile şi documentele elaborate în realizarea misiunii de audit intern, menţionate în schema de derulare, sunt comune cu cele prezentate la misiunea de audit de regularitate, fără a se mai face o prezentare a lor.
Capitolul 6 – Carta auditului intern – se prezintă necesitatea elaborării de către compartimentele de audit public intern a acestui document al auditului intern, care cuprinde: rolul auditului intern, obiectivele auditului intern, organizarea auditului intern, atribuţiile compartimentului de audit intern, independenţa şi obiectivitatea auditului intern şi a auditorilor interni, competenţa şi conştiinţa profesională, programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, planul anual de audit public intern, condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit public intern, regulile de conduită.
4. Partea III. Glosar, sunt prezentaţi şi explicaţi o serie de termeni utilizaţi în conţinutul Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit intern.
5. Partea IV. Documente specifice desfăşurării activităţii şi misiunilor de audit intern –în cadrul acestei secţiuni sunt prezentate grafic modelele de documente ce trebuie elaborate în procesul de derulare a misiunilor de audit intern.
III. Alte informaţii
Prin actualizarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit intern s-a avut în vedere, în principal, integrarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de auditorii interni din cadrul entităţilor publice aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1702/2005, prezentarea schemei şi a modului de derulare a misiunilor de audit al performanţei şi misiunilor de audit de sistem, precum şi prezentarea misiunilor de evaluare a activităţii de audit intern.
Cuprinderea acestor precizări în cadrul Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit intern a fost necesară în vederea consolidării activităţii de audit intern în cadrul entităţilor publice, respectiv crearea cadrului procedural privind derularea misiunilor de audit al performanţei şi a misiunilor de audit de sistem. În acelaşi timp, s-a urmărit ca activitatea de evaluare a funcţiei de audit intern realizată de UCAAPI şi compartimentele de audit intern organizate la nivelul entităţilor publice ierarhic superioare să fie reglementată din punct de vedere procedural, respectiv prezentarea schemei de derulare, a activităţilor şi documentelor elaborate.
Actualizarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit intern a avut în vedere şi revederea unor texte conţinute de vechile norme generale şi armonizarea acestora cu cadrul legislativ, practica auditului intern şi Standardele internaţionale de audit intern.
